Abuzuri ale drepturilor omului? Da, țara dvs. se află pe această listă!

Peste 1 miliard de turiști călătoresc în fiecare an prin lume. Acest lucru ar trebui să trimită un mesaj de pace prin turismul din întreaga lume.

Peste 1 miliard de turiști călătoresc în fiecare an prin lume. Acest lucru ar trebui să trimită un mesaj de pace prin turismul din întreaga lume.

Din păcate, internetul, rețelele de socializare și vizitele personale ar fi putut facilita interacțiunea umană, dar guvernele din aproape toate țările de pe acest glob permit încălcarea drepturilor omului. Cum se clasează țara dvs. în ceea ce privește drepturile omului și libertatea presei?

Amnesty International își publică raportul 2014/2015.
Puteți descărca raportul și găsiți o listă de neajunsuri în aproape toate țările lumii. Rezultatul este uneori șocant.

Potrivit lui Salil Shetty, secretar general al Amestry International, acesta a fost un an devastator pentru cei care doresc să se apere pentru drepturile omului și pentru cei prinși în suferința zonelor de război.

Guvernele acordă importanță protejării civililor. Și totuși, politicienii lumii nu au reușit să-i protejeze pe cei cu cea mai mare nevoie. Amnesty International consideră că acest lucru poate și trebuie să se schimbe în cele din urmă.

Dreptul internațional umanitar - legea care guvernează desfășurarea conflictelor armate - nu ar putea fi mai clar. Atacurile nu trebuie niciodată îndreptate împotriva civililor. Principiul distincției dintre civili și combatanți este o garanție fundamentală pentru persoanele prinse în ororile războiului.

Și totuși, de nenumărate ori, civilii au suportat greul în conflict. În anul care marchează cea de-a 20-a aniversare a genocidului din Rwanda, politicienii au călcat în mod repetat regulile de protecție a civililor - sau au privit de la încălcările mortale ale acestor reguli comise de alții.
Consiliul de Securitate al ONU nu a reușit în mod repetat să abordeze criza din Siria din anii anteriori, când nenumărate vieți ar fi putut fi salvate. Eșecul a continuat în 2014. În ultimii patru ani, peste 200,000 de oameni au murit - în mod covârșitor civili - și mai ales în atacurile forțelor guvernamentale. Aproximativ 4 milioane de oameni din Siria sunt acum refugiați în alte țări. Peste 7.6 milioane sunt strămutați în Siria.

Criza Siriei este legată de cea a vecinului său Irak. Grupul armat care se numește Stat Islamic (IS, fost ISIS), care a fost responsabil pentru crimele de război din Siria, a efectuat răpiri, ucideri în stil de execuție și curățare etnică la scară masivă în nordul Irakului. În paralel, milițiile șiite din Irak au răpit și ucis zeci de civili sunniți, cu sprijinul tacit al guvernului irakian.

Atacul din iulie asupra Gaza de către forțele israeliene a provocat pierderea a 2,000 de vieți palestiniene. Din nou, marea majoritate a acestora - cel puțin 1,500 - erau civili. Politica a fost, așa cum a susținut Amnesty International într-o analiză detaliată, marcată de o indiferență dură și a implicat crime de război. Hamas a comis, de asemenea, crime de război, trăgând rachete nediscriminatorii în Israel, provocând șase morți.

În Nigeria, conflictul din nord dintre forțele guvernamentale și grupul armat Boko Haram a izbucnit pe primele pagini ale lumii odată cu răpirea, de către Boko Haram, a 276 de școlare din orașul Chibok, una dintre nenumăratele crime comise de grup. Mai puțin observate au fost crimele oribile comise de forțele de securitate nigeriene și cei care lucrează cu ele împotriva unor persoane despre care se crede că sunt membri sau susținători ai Boko Haram, dintre care unele au fost înregistrate pe videoclip, dezvăluite de Amnesty International în august; cadavrele victimelor ucise au fost aruncate într-o groapă comună.

În Republica Centrafricană, peste 5,000 au murit în violență sectară, în ciuda prezenței forțelor internaționale. Tortura, violul și crima în masă abia au făcut o prezentare pe primele pagini ale lumii. Din nou, majoritatea celor care au murit erau civili.

Și în Sudanul de Sud - cel mai nou stat din lume - zeci de mii de civili au fost uciși și 2 milioane și-au fugit de casele lor în conflictul armat dintre guvern și forțele de opoziție. Crimele de război și crimele împotriva umanității au fost comise de ambele părți.

Lista de mai sus - după cum arată clar acest ultim raport anual privind starea drepturilor omului în 160 de țări - abia începe să zgârie suprafața. Unii ar putea susține că nu se poate face nimic, că războiul a fost întotdeauna în detrimentul populației civile și că nimic nu se poate schimba vreodată.

Este gresit. Este esențial să confruntăm încălcările împotriva civililor și să îi aducem în fața justiției pe cei responsabili. Un pas evident și practic așteaptă să fie făcut: Amnesty International a salutat propunerea, susținută acum de aproximativ 40 de guverne, ca Consiliul de Securitate al ONU să adopte un cod de conduită care să accepte să se abțină voluntar de la utilizarea vetoului într-un mod care ar bloca Acțiunea Consiliului de Securitate în situații de genocid, crime de război și crime împotriva umanității.

Acesta ar fi un prim pas important și ar putea salva multe vieți.
Eșecurile, însă, nu au fost doar în ceea ce privește prevenirea atrocităților în masă. De asemenea, asistența directă a fost refuzată milioanelor care au fugit de violența care le-a înghițit satele și orașele.
Acele guverne care au fost cele mai dornice să vorbească cu voce tare despre eșecurile altor guverne s-au arătat reticente să facă un pas înainte și să ofere asistența esențială de care au nevoie acei refugiați - atât în ​​ceea ce privește asistența financiară, cât și furnizarea reinstalării. Aproximativ 2% dintre refugiații din Siria au fost relocați până la sfârșitul anului 2014 - o cifră care trebuie să se tripleze cel puțin în 2015.

Între timp, un număr mare de refugiați și migranți își pierd viața în Marea Mediterană în timp ce încearcă cu disperare să ajungă pe țărmurile europene. Lipsa sprijinului din partea unor state membre ale UE pentru operațiunile de căutare și salvare a contribuit la numărul șocant de morți.

Un pas care ar putea fi făcut pentru a proteja civilii aflați în conflict ar fi limitarea în continuare a folosirii armelor explozive în zonele populate. Acest lucru ar fi salvat multe vieți în Ucraina, unde separatiștii susținuți de ruși (în ciuda negărilor neconvingătoare Raportul Amnesty International 2014/15)  Ambele forțe de la Kiev au vizat cartierele civile.

Importanța normelor privind protecția civililor înseamnă că trebuie să existe o adevărată responsabilitate și justiție atunci când aceste reguli sunt încălcate. În acest context, Amnesty International salută decizia Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva de a iniția o anchetă internațională asupra acuzațiilor de încălcări și abuzuri ale drepturilor omului în timpul conflictului din Sri Lanka, unde în ultimele câteva luni ale conflictului din 2009, zeci de mii de civili au fost uciși. Amnesty International a militat pentru o astfel de anchetă în ultimii cinci ani. Fără o astfel de responsabilitate, nu putem merge niciodată înainte.

Alte domenii ale drepturilor omului au continuat să necesite îmbunătățiri. În Mexic, dispariția forțată a 43 de studenți în septembrie a fost o adăugare tragică recentă pentru cele peste 22,000 de persoane care au dispărut sau
dispărut în Mexic din 2006; se crede că majoritatea au fost răpiți de bande criminale, dar mulți dintre aceștia au fost supuși dispariției forțate de către polițiști și militari, acționând uneori în complicitate cu aceste bande. Puținele victime ale căror rămășițe au fost găsite prezintă semne de tortură și alte rele tratamente. Autoritățile federale și de stat nu au reușit să investigheze aceste infracțiuni pentru a stabili posibila implicare a agenților de stat și pentru a asigura recurs juridic eficient victimelor, inclusiv rudelor acestora. Pe lângă lipsa de răspuns, guvernul a încercat să acopere criza drepturilor omului și au existat niveluri ridicate de impunitate, corupție și militarizare suplimentară.

În 2014, guvernele din numeroase părți ale lumii au continuat să dea măsuri împotriva ONG-urilor și societății civile - parțial un compliment pervers pentru importanța rolului societății civile. Rusia și-a sporit forța prin înghețarea „legii agenților străini”, un limbaj rezonant al Războiului Rece. În Egipt, ONG-urile au văzut o represiune severă, prin utilizarea Legii Asociațiilor din epoca Mubarak pentru a transmite un mesaj puternic că guvernul nu va tolera nicio disidență. Organizațiile de conducere pentru drepturile omului au trebuit să se retragă din Revista periodică universală a Consiliului privind drepturile omului al ONU, din cauza temerilor de represalii împotriva lor.
Așa cum s-a întâmplat în multe ocazii anterioare, protestatarii au dat dovadă de curaj în ciuda amenințărilor și a violenței împotriva lor.

În Hong Kong, zeci de mii au sfidat amenințările oficiale și s-au confruntat cu utilizarea excesivă și arbitrară a forței de către poliție, în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „mișcare umbrelă”, exercitându-și drepturile de bază la libertățile de exprimare și de întrunire.

Organizațiile pentru drepturile omului sunt uneori acuzate că sunt prea ambițioase în visele noastre de a crea schimbări. Dar trebuie să ne amintim că lucrurile extraordinare sunt realizabile.

La 24 decembrie, Tratatul internațional privind comerțul cu arme a intrat în vigoare, după ce pragul de 50 de ratificări a fost trecut cu trei luni mai devreme.

Amnesty International și alții au militat pentru tratat timp de 20 de ani. Ni s-a spus în repetate rânduri că un astfel de tratat era de nerealizat. Tratatul există acum și va interzice vânzarea de arme celor care le pot folosi pentru a comite atrocități. Astfel, poate juca un rol crucial în anii următori - când problema implementării va fi esențială.
2014 a împlinit 30 de ani de la adoptarea Convenției ONU împotriva torturii - o altă convenție pentru care Amnesty International a militat mulți ani și un motiv pentru care organizația a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1977.

Această aniversare a fost, într-o anumită privință, un moment de sărbătorit - dar și un moment de remarcat faptul că tortura rămâne abundentă în întreaga lume, motiv pentru care Amnesty International și-a lansat campania globală Stop Torture anul acesta.

Acest mesaj anti-tortură a câștigat o rezonanță specială în urma publicării unui raport al Senatului SUA în decembrie, care a demonstrat disponibilitatea de a admite tortura în anii de după atacurile din 11 septembrie 2001 asupra SUA. A fost izbitor faptul că unii those dintre cei responsabili pentru actele criminale de tortură păreau încă să creadă că nu au de ce să se rușineze.

De la Washington la Damasc, de la Abuja la Colombo, liderii guvernamentali au justificat îngrozitoare încălcări ale drepturilor omului vorbind despre necesitatea de a menține țara „în siguranță”. În realitate, este opusul. Astfel de încălcări sunt un motiv important pentru care trăim astăzi într-o lume atât de periculoasă. Nu poate exista securitate fără drepturile omului.

Am văzut în repetate rânduri, chiar și în momente care par sumbre pentru drepturile omului - și poate mai ales în astfel de momente - este posibil să se creeze o schimbare remarcabilă.

Trebuie să sperăm că, privind înapoi spre 2014 în anii următori, ceea ce am trăit în 2014 va fi văzut ca un nadir - un punct de scădere suprem - din care ne-am ridicat și am creat un viitor mai bun.

Despre autor

Avatarul Lindei Hohnholz

Linda Hohnholz

Redactor-șef pentru eTurboNews cu sediul în sediul central al eTN.

Distribuie la...