Schimbările climatice, manifestate prin creșterea temperaturilor, poluare paralizantă, inundații devastatoare și secete intense, afectează milioane de oameni din întreaga lume. Creșterea ratelor alergiilor respiratorii legate de poluare, cum ar fi astmul, rinita și febra fânului, în ultimii ani, poate fi parțial atribuită efectelor schimbărilor climatice. Cu toate acestea, în timp ce efectele individuale ale creșterii temperaturii și ale poluării aerului asupra acestor boli alergice au fost studiate, o imagine de ansamblu cuprinzătoare a modului în care acești factori se afectează reciproc nu a fost până acum disponibilă.
Într-o recenzie publicată în Chinese Medical Journal la 5 iulie 2020, cercetătorii au rezumat complexitățile modului în care schimbările climatice, poluarea aerului și alergenii din aer, cum ar fi polenul și sporii, contribuie sinergic la bolile respiratorii. Ei discută despre modul în care schimbările climatice, inclusiv temperaturile extreme, pot afecta direct tractul respirator și pot provoca boli alergice. În plus, ele subliniază, de asemenea, rolul dezastrelor naturale cum ar fi furtunile, inundațiile, incendiile și furtunile de praf în creșterea generării și distribuției de alergeni din aer și în reducerea calității aerului, afectând astfel în mod negativ sănătatea umană. Un rezumat al articolului este prezentat într-un videoclip pe YouTube.
În general, revizuirea avertizează împotriva riscurilor potențial mai mari pentru sănătate în viitor, din cauza efectelor reciproce și multiplicative ale căldurii și alergenilor din aer asupra poluării aerului. „Proiecțiile noastre arată că nivelurile de particule și de ozon din aer vor crește odată cu încălzirea climatului, iar creșterea temperaturilor și a nivelurilor de CO2 ar putea, la rândul lor, să crească nivelurile de alergeni din aer, crescând riscul de boli respiratorii alergice”, spune prof. Cun-Rui Huang, care a condus studiul.
Împreună, acest raport servește ca un apel la acțiune pentru cercetare, dezvoltare și eforturi de susținere din partea profesioniștilor din domeniul sănătății, punând bazele unor strategii mai eficiente de sănătate publică. „Măsurile simple de planificare urbană, cum ar fi crearea de zone tampon cu poluare scăzută a aerului în jurul zonelor rezidențiale, plantarea de plante nealergenice și tăierea gardurilor vii înainte de înflorire pot reduce expunerea la toxice și pot reduce riscurile pentru sănătate. Sistemele de monitorizare și avertizare a vremii ar putea ajuta, de asemenea, autoritățile să protejeze populațiile vulnerabile, cum ar fi rezidenții urbani și copiii de astfel de boli”, explică prof. Huang, adăugând că astfel de abordări vor fi cruciale pentru reducerea impactului asupra sănătății al bolilor alergice respiratorii în viitor.
Într-adevăr, este necesar un efort colectiv pentru a susține dreptul individual de a inspira aer curat.